Credinta sau nu?

Sunt vremuri cand te intrebi cu adevarat de exista Dumnezeu si cauti sa afli daca exista oare cineva care iti poate veghea viata si care sa te scoata din necazuri. Problema nu ar fi sa gasim un Dumnezeu cred ca problema ar fi sa credem in el, deoarece credinta da speranta, si speranta la randul ei ajuta.
Ateii, cei auto-intitulati, neaga orice existenta divina, fara nici un argument decat acele ca Divinitatea nu se infatiseaza omului, ca prezenta ei nu poate fi dovedita, dar sunt inconstienti de beneficiile credintei.
Sufletul descarcat de catuse, dupa ce se spovedeste, devine ca cerul dupa o mare furtuna, debarasndu-se de nebuloasele prin fulgere de adevar si de dare de seama, omul apoi, dupa ce a intrat in salasul Domnului in genunchi, iese descarcat de toate ghearele care ii erau inclestate in spate.
Speranta moare ultima se stie, dar credinta? Credinta poate sa existe si poate sa nu existe,desigur. Dar cand exista se impleteste in asa fel cu speranta incat devin semnalul trimis din ceruri ca sa ne ghideze in directia care ne va ajuta.